STAGIUNEA DE JAZZ – POP GOES JAZZ
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Se încarcă...
Distribuţie:
Nicu Patoi - chitara, George Natsis – pian, Adrian Mircea Flautistu – bass, Vlad Popescu – baterie
Durata:
1 h 45 min (fără pauză)
Preț bilete:
Cat. I - 35 lei
Cat. II - 30 lei

Programări


Prin accesarea opțiunii CUMPĂRĂ ONLINE veți fi redirecționați către platforma www.mystage.ro
Prețurile biletelor achiziționate online conțin taxe suplimentare de procesare și emitere.

Prezentare spectacol

Epilogul Stagiunii de Jazz organizate de Radio România Cultural și Corurile și Orchestrele Radio, are loc miercuri, 13 iunie 2018, la ora 19,00, în spațiul propice jazzului intim al Teatrului Act din București.Motivația prezenței chitaristului Nicu Patoi alături de trioul permanent al stagiunii (George Natsis – pian, Adrian Mircea Flautistu – contrabas și Vlad Popescu – baterie) este justificată de tema concertului “Pop goes jazz”. Pentru că ideea ”importului” tematic în jazz din alte perimetre stilistice ale muzicii nu este neapărat nouă, originaliatea concertului vine, mai degrabă, din simultaneitatea stilurilor personale ale protagoniștilor, ansamblate sincron în reformulări constructive ”jazzy” de secol XXI. Excelentul chitarist Nicu Patoi, relevant pentru discursurile sale sonore din rock, blues sau pop, va demostra că acțiunile sale artistice se vor plia în contrapunctul jazz, bine construit de trioul Natsis – Flautistu – Popescu. Se anunță o seară a alchimiei sonore cu riffurile chitarei electrice completând ermetic soundul jazz în teme precum: “Use somebody” o tușă rock-alternativ de secol XXI, tipică americanilor de la Kings of Leon, ”Freelove” sau “Enjoy the Silance” în spiritul curentelor ”depechiste” nouăzeciste sau de ani 2000, ”Stokholm Syndrome” în pulsația sunetului alternativ, cu impregnații ”clasico-romantice” marca Muse sau teme ale ”beatleșilor”, cu ”While My Guitar Gently Weeps”, ce poartă semnătura ”mozartianului” din Liverpool, George Harrison.

Pe Calea Victoriei la nr. 126 – Teatrul Act, universalitatea aplicării jazzului se cere probată transperat, fără ”mutații” analitice sofisticate, în fața unui public interesat să se edifice ”la propriu”, în privința posibităților multiple și active, ale jazzului contemporan. Vă așteptăm!

Cristi Marica

Comments are closed.