NASUL dupa N. V. Gogol
Cu: Ada Milea si Bogdan Burlacianu
Muzica si versurile: Ada Milea si Bogdan Burlacianu
Directia de scena: Alexandru Dabija
Scenografie, light design si video: Andu Dumitrescu
Durata: 60 min (fara pauza)
Pret bilete: 20 lei (integral) si 15 lei (redus pentru elevi, studenti si pensionari)

Biletele se pot rezerva prin telefon la numerele 021 3 103 103 sau 0723 103 103 si pe e-mail la adresa bilete@teatrulact.ro.

Nasul este un spectacol in care regizorul Alexandru Dabija lucreaza cu cei doi protagonisti - Ada Milea si Bogdan Burlacianu - si cu scenograful Andu Dumitrescu pentru a aduce pe scena o versiune esentializata, teatral-muzicala dupa celebra nuvela omonima a lui Gogol. Povestea lui Gogol: Kovaliov , un om cu aspiratii, ca oricare altul, se trezeste intr-o dimineata fara nas, cu fata neteda ca o minte pustie. Nu-i vine sa creada ca un nas poate sa dispara asa, fara sa simti nimic, fara sa te doara. Nici nu vede cum ar putea trai fara nas. Nasul apare apoi in diverse locuri din Petersburg. Intai il gaseste un un barbier in paine, apoi Nasul se plimba prin oras sub forma unui domn bine, cu functie mai inalta decat Kovaliov, nici nu-l baga in seama, ii spune ca e independent. Kovaliov e disperat. Kovaliov al lui Gogol isi pierde nasul - adica identitatea. Se pierde de sine insusi, lumea ii este vidata de continut, cenusie si repetitiva.

Nasul este un tip de spectacol in care teatralitatea este scoasa din tipare si reasezata intr-un cadru fluid. Muzica dramatizata, ludicul si video proiectiile au un vector spectacular. in toata aceasta geometrie teatrala, doi oameni si chitarele lor creeaza o excelenta parabola a insingurarii in sine. Ne putem imagina, la inceput de secol XXI, ca asistam la o formula hiper-contrasa, in care doi oameni plus scenografia fac totul. In loc de un storyteller, avem doi si acestia nu spun pur si simplu povestea, ci o canta vocal si instrumental si o lasa sa se completeze cu imaginile proiectate pe ecrane. Iar daca e sa cautam un reper pur teatral, poate ca am putea vorbi despre un teatru de text, mai ales ca genul castiga tot mai mult teren / scena. Incadrarea n-ar fi lipsita de argumente. Textul trece scena eminamente prin intermediul celor doi actori-interpreti. E acolo uimire si ingrijorare, compasiune si iritare ori disperare si bucurie. Sunt amandoi cand constatativi, cand ironici, cand implicati, cand distantati. Ada Milea si Bogdan Burlacianu au rescris nuvela gogoliana mizand pe un mixaj intre poveste, studiul pe stare si absurdul comic. Este povestea unui om care se uita la sine din afara. Umorul tasneste din alternanta rapida de liric si ludic, din folosirea excelenta a vocii in modificari bruste de registru, din schimbul de priviri sec dintre Ada si Bobo. Tocmai aceasta economie de mijloace teatrale pana la minimalismul auster genereaza un umor sanatos. Comicul se insurubeaza pe firul narativ, iar povestea se dezvolta in logica sa ilogica sustinuta de proiectiile lui Andu Dumitrescu. Acum e de raspuns la o intrebare mai adanca. Astfel incat, in ce priveste genul spectacolului, accepti fara rezerve formula paradoxala a regizorului Alexandru Dabija, respectiv "99% teatru si 99% concert".